ARGCOMS, Societate Cooperativă Meșteșugărească (S.C.M.) este un agent economic cu capital privat, înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul C03/48/11.11.2005, codul de înregistrare RO 157057. Sediul social se află în Curtea de Argeș, județul Argeș, str. Victoriei nr. 7, iar activitatea principală, conform clasificărilor din economia națională, este “Fabricarea altor produse manufacturiere”, cod CAEN 3299. Din obiectul de activitate mai fac parte ceramica tradițională decorativă și utilitară, ornamente (globuri) clasice din sticlă, suflate și decorate manual, obiecte artizanale din lemn, artizanat textil și altele complementare.
Cooperația meșteșugărească de sine stătătoare în zonă, a luat ființă în anul 1950, ca o “asociație” de meseriași cu ateliere individuale.
Activitatea de ceramică este asimilată în anul 1960, “atrăgând” meșterii olari din cartierul cu același nume, Olari, din cartierele Flămânzești și Plopiș, dar și din comunele limitrofe. Această activitate este diversificată de-a lungul anilor prin lărgirea gamei de produse, perfecționându-se în același timp și forța de muncă. O preocupare permanentă a fost și este utilarea secției cu echipamente moderne, performante, dar care să păstreze și specificul tradițional.
Fabrica de globuri din sticlă (ornamente pentru pomul de Crăciun), a luat ființă ca urmare a solicitării acestui produs pe piața S.U.A., bazându-se pe existența meșteșugului sticlarilor, încă din secolul al XVII-lea, când la Curtea de Argeș exista breasla sticlarilor cu ulița si biserica ridicată de aceștia în capătul de vest al uliței Damaschin.
În anul 1988, se fac studii de fezabilitate pentru o nouă activitate de mare serie - globuri clasice din sticlă pentru pomul de Crăciun, având în vedere solicitările de pe piața americană, dar și din Europa de Vest. În anul 1989, în luna august, se face prima livrare de globuri în SUA. De atunci și până în prezent s-au expediat pe piață, fie la export, fie pe piața internă, peste 70 de milioane de unități de globuri din sticlă.
Globurile din sticlă pentru pomul de Crăciun sunt realizate prin modelarea sticlei, suflare la cald, pictarea-decorarea acestora făcându-se manual, înobilate cu materiale de un efect deosebit.
Din anul 2005, noi activități au fost introduse în codul CAEN ce se înscriu generic sub brandul Fabrica lui Mos Crăciun, marcă înregistrată la O.S.I.M..
Întreaga tradiție artizanală a zonei s-a concentrat și s-a păstrat la ARGCOMS S.C.M. în domeniul ceramicii populare decorative și utilitare, în sectorul prelucrării sticlei pentru ornamente de pom de Crăciun, al confecționării obiectelor din lemn din categoria mobilierului, precum și în sectorul artizanatului textil.
Pentru realizarea de contacte cu clienți (actuali si potențiali), dar și pentru promovarea produselor, ARGCOMS S.C.M. desfășoară o intensă activitate de marketing, fiind o prezență obișnuită la târgurile și expozițiile de profil din țară și străinătate, inclusiv online:
Societatea este inclusă în circuitul a numeroase instituții culturale de profil și în topul performerilor organizațiilor cooperatiste, obținând numeroase diplome, cele mai recente fiind:
Argcoms S.C.M. benefiziază de o rețea de distribuție pentru piața internă, ce acoperă întreg cuprinsul țării. Este de remarcat că am fost incluși în manifestări excepționale și târguri internaționale precum:
În ultima vreme, Argcoms S.C.M. a atras fonduri guvernamentale și europene pentru dezvoltarea meșteșugurilor prin Programele de minimis, Programul privind managementul calității, dotarea unui laborator pentru testarea produselor ceramice. De asemenea, a fost accesat “Proiectul de implementare și certificare a sistemului de management al sănătății și siguranței ocupaționale”, prin care s-au reabilitat spațiile de producție și s-au creat condiții optime de muncă personalului, proiect cofinanțat de Ministerul Economiei, finalizat în luna septembrie 2010.
Datorită faptului că în zona județului Argeș nu s-a susținut forța de muncă în unele meserii tradiționale, Argcoms S.C.M., prin președintele societății Sandu Nichita, a făcut un studiu al resurselor umane în domeniul meșteșugurilor și a găsit necesar să atragă un program cu finanțare europeană în acest domeniu prin Proiectul “Revitalizarea și dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale în zona Argeșului, prin implicarea populației rurale în viața comunităților locale”, care a făcut parte din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară nr. 5 – “Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul major de intervenție 5.2 “Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale, în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”.
Din anul 2005, prin Legea nr. 1 privind organizarea si funcționarea cooperației, s-a creat cadrul legislativ necesar dezvoltării și diversificării cooperației pe cele șapte principii democratice acceptate și consacrate de Alianța Cooperatistă Internațională.
În baza actului normativ, mai sus menționat, s-a reorganizat și S.C.M. ARGCOMS, ca unitate total independentă din punct de vedere economic și mai ales decizional.
Activitatea ARGCOMS SCM a fost reflectată în timp în nenumărate articole din presa locală și națională, dar și în publicații de prestigiu cum este revista de cultură “Datini”, editată de Ministerul Culturii, Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Culturii Populare, care în nr. 3 din 1998, consemnează:
“Societatea Comercială ARGCOMS – Curtea de Argeș demonstrează lumii întregi prin angajații săi ca și cu mijloacele moderne cu care este dotată, se poate face o ceramică tradițională. Aici se desfășoară activități dintre cele mai diferite, în urma cărora rezultă o variată gamă de produse: mobilier modern sau tradițional, ornamente din sticlă, decorate din imaginație și ceramică specifică Argeșului, modelată manual, la roata olarului.
Olăria care se lucrează aici impresionează prin monumentalitatea formelor: chiupuri sau oțetare verzi cu brâie alveolate, ulcioare de nuntă, cu gâturi alungite, care se termină cu capete de animale fantastice (cai înaripați, acvile, balauri), cațaveici împodobite cu simbolicul brăduț.
Se detașează în mod deosebit chiupurile de tip amforoid, cu baza îngustă, cu pântece rotund și ridicat și cu mânușile care se prind de gură și de pântec. Aplicațiile în relief care transpar prin luciul smalțului verde reprezintă, în special, motive zoomorfe: reptile (șerpi, șopârle)”.
În “Buletinul informativ nr. 8 din 2005” al C.N.C.P.C.T., dna Dr. Corina Mihăescu semnează un articol cu titlul “Ceramica Argeșeană sau dialogul artei, în care consemnează:
“Argeșul este foarte bine reprezentat în arta populară, în special prin valoarea domeniilor textil și ceramic. În ceea ce privește olăria, la începutul secolului XX, Marele Dicționar Geografic al României indica practicarea meșteșugului în următoarele centre: Curtea de Argeș (Olari și Flămânzești), Câmpulung, Cosești, Reicești, Oești, Retevoiești, Vâlsănești.
Din perioada brâncovenească, datează fragmente ceramice descoperite în cartierul olarilor, asemănătoare cu ceramica de la curtea domnească: olărie pictată și chale din secolul XVII-lea. Biserica Olarilor aflată pe str. Cuza Vodă din acest cartier este o mărturie a faptului că aici, cu cel putin două sute de ani în urma, existau foarte mulți olari. Legenda spune că această construcție ar fi fost înălțată pe la 1300. Pe inscripția de deasupra arcadei este scris anul 1869. Ideea unanim acceptată în legătură cu Biserica Olari, este datarea ei din secolul al XVII-lea.
Strâns legată de istorie este tradiția care, în ceea ce privește olăritul, poartă pecetea spiritului locurilor și al formelor”.
În cataloagele editate de UCECOM (1970-1980-1998) sunt prezentate cele mai valoroase piese de ceramică populară utilitară din zona Curtea de Argeș.
Editura Universității din Pitești a publicat, în anul 2001, volumul “Ceramica din Argeș și Muscel”, autor fiind Grigore Constantinescu, un specialist și un iubitor al mesteșugului olăritului, care apreciază:
“Colectivul de la ARGCOMS S.C.M. își manifestă constant preocuparea pentru producerea unei ceramici tradiționale: chiupuri decorate cu brane alveolare, oale pentru lapte, ulcioare, căni de vin sau de apă, cești pentru țuică. Vasele sunt neglazurate, conferindu-li-se, astfel, o anumită “prospețime” comparativ cu cele integral smălțuite. Remarcând o asemenea orientare concepută, Ministerul Culturii a comandat ARGCOMS S.C.M. reproducerea unei colecții integrale de ceramică argeșeană – reconstituită pe baza pieselor ceramice expuse în muzeele cu profil etnografic sau atestate documentar - cele trei serii de produse revenind comanditarului, Muzeului Țăranului Român și colecției proprii a acestei importante societăți comerciale din Curtea de Argeș”.
Catalogul “Ceramica Populară la Sfârșit de Mileniu” cuprinde, între paginile sale cele mai reprezentative, obiecte de ceramică realizate în Centrul ARGCOMS S.C.M. de la Curtea de Arges.
O lucrare monumentală a fost realizată de Georgeta Rosu, în anul 1997, catalogul “Ulciorul de nuntă”, sub genericul “Comori de Artă din România”, sub patronajul Muzeul Țăranului Român și a Ministerului Culturii. Ceramica din Curtea de Argeș este reprezentată de nouă piese de ceramică cu cele mai reprezentative ulcioare de nună. Autoarea, în paginile catalogului vorbind despre tehnică, inventivitate și simbolistică, consemnează:
“În sfârșit, notăm imaginea ce ține de fantastic a îngemănării între cal și pasăre, care apare pe câteva dintre ulcioarele de nuntă, modelate la Curtea de Arges la sfârșitul secolului al XIX-lea.”
Prezentarea nu se epuizează odată cu cele de mai sus, este istorie și este viață dacă avem grijă acum și în viitor.
Înainte de a încheia această scurtă prezentare, se impune o concluzie a Acad. Prof. Dr. Constantin Bălăceanu Stolnici:
“Olăritul s-a născut și s-a dezvoltat, veacuri și chiar milenii de-a rândul, în sânul unor societăți care aveau un model sacralizat al lumii. Olarul se situa printre “oamenii focului” care - cum sublinia Mircea Eliade - erau executanții unor operațiuni cu caracter liturgic.
De asemenea, ei mânuiau pământul pe care-l frământau, îl modelau și-l supuneau focului, ceea ce le conferea un rol magic, căci pământul era depozitarul unor forțe ce-și aveau un rost de seamă în funcționarea mecanismelor cosmice”.
În încheiere, o frântură de gând în care Lucian Blaga i-a încrustat pentru eternitate pe cei ce poartă acest meșteșug, “de la începutul cel dintâi”, cum frumos spune Ion H. Ciubotaru.
O mențiune specială pentru designerul Nicolae Ureche, care stă alături de arta ceramicii din Curtea de Argeș de peste 40 de ani și în continuare.
Amintim aici cu deosebire pe dna Ion (Pavelescu) Elena, artist plastic, care și-a început cariera la Curtea de Argeș, Ida Ioan, un consultant de specialitate, Maria Florea - redactor lucrări aplicate, Stela Lucici – absolventă a secției de ceramică a Academiei de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, Valentin Dumitrașcu – designer, Liliana Dumitrașcu – designer, și o urare de stabilitate în arta olăritului a singurului ucenic la acest moment, Mărunțelu Romina.
Toate persoanele nominalizate mai sus și altii, anonimi, au fost și sunt purtătorii artei tradiționale ce face parte din patrimoniul cultural imaterial al acestei zone, parte integrantă a tezaurului artistic popular național.